Instaurarea comunismului în România a afectat profund societatea românească și a marcat zeci de mii de destine. Bărbați și femei, tineri și bătrâni, intelectuali și țărani, preoți, militari, studenți și foști demnitari au fost arestați și întemnițați între 1945 – 1964 pentru acțiunile lor împotriva regimului comunist sau, pur și simplu, pentru valorile morale pe care le reprezentau în comunitățile lor. Acest episod întunecat din istoria recentă a României poate fi cel mai bine înțeles prin vizitarea locurilor în care acești oameni au fost încarcerați, iar fostele închisori Jilava și Pitești impresionează prin poveștile lor și a celor închiși acolo.

Vechiul penitenciar Jilava a funcționat în fortul 13, care a servit atât ca închisoare de tranzit, cât și ca spațiu de efectuare a condamnării, astfel că majoritatea foștilor deținuți politici au trecut prin acele celule. Construcția este remarcabilă nu numai prin memoria evenimentelor care au avut loc între zidurile sale, cât și prin starea sa de conservare foarte apropiată de aspectul din perioada în care era folosită ca penitenciar politic. Fortul se află în perimetrul actualei închisori, astfel că accesul este permis numai în cadrul unui grup organizat și sub respectarea unui set clar de reguli.

Dacă Jilava își păstrează nealterat aspectul, fosta închisoare din Pitești a fost substanțial transformată după 1977. Importanța sa rezidă însă în faptul că a fost locul unde s-a petrecut reeducarea prin tortură între 1949 – 1951, acțiune descrisă de către Aleksandr Soljenițîn drept „cea mai mare barbarie a secolului al XX-lea”. Peste 600 de studenți au fost torturați și forțați să devină agresori pentru noii veniți. În prezent, spațiul vizitabil (numai o parte din clădire) este în curs de amenajare ca memorial.

Deplasarea la cele două foste închisori se face cu microbuzul sau cu autocarul (în funcție de numărul de participanți), iar ghidajul este asigurat de către istoricul Lucian Vasile. Turul are loc numai la cerere și este disponibil în limba română și în limba engleză. Pentru detalii, vă invităm să ne scrieți la contact@DezvoltareUrbana.org .